Filmul din dreapta mea a fost înregistrat în super slow-motion fiind captat inițial la 5000 de cadre/secundă și redat ulterior la 25 de cadre/secundă adică de 200 de ori mai încet. În jurul punctului de impact al picăturii cu lichidul se ridică un guler circular de lapte din care țâșnesc alte picături la distanțe regulate formând ceea ce arată ca o coroană de conte. Întrebarea e: De unde știe laptele cum arată o coroană de conte și ce mesaj subliminal dubios vrea să ne transmită? Sunt convins că ascultătorii Zaiafet maturi împreună cu ascultătoarele Zaiafet milf-oase sunt la curent cu toate aspectele artei heraldice*, dar, pentru cei mai micuți, să facem o recapitulare: *HERÁLDIC, -Ă, heraldici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu studiul stemelor statelor, cu blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, orașelor etc. În ierarhia umană avem: - cetățeni, tovarăși, amici, tipi de la metrou - aceștia nu poartă nimic pe cap - marchiz, duce sau conte - acesta poartă coroană pe cap, așa numita coroană deschisă - regele - ca să se deosebească de conte, acesta poartă așa numita coroană închisă În ierarhia materială avem: solid, lichid, gaz De aici, următoarea corespondență: - solid corespunde amicului tovarăș cetățean -lichid corespunde contelui - gazos corespunde regelui În mod absolut șocant, solidul, spre exemplu o piatră, în super slow motion arată ca o piatră în motion. Nimic schimbat, la fel. De aia, cetățeanul nu poartă nimic pe cap. Lichidul arată ca o coroană de conte, de aia poartă contele o coroană pe cap Și în final, o explozie gazoasă în super slow motion arată ca o explozie de bombă atomică, rezultând ciupercuța atomică identică cu o coroană regală. Cel puțin dubios. Și totuși, e limpede că maeștrii bijutieri care au conceput forma coroanei au făcut-o fără să știe cum arată laptele în super slow motion. Dar lucrurile nu se opresc aici. În afară de formă, coroana este ornată cu pietre prețioase. Spre exemplu, coroana lui Ludovic al XV-lea avea: 282 diamante, 64 de pietre scumpe colorate, 16 rubine, 16 safire, 16 smaralde, 16 topaze și 230 de perle. Toate pietrele considerate de om prețioase, sunt, alături de argint și aur, corpurile cele mai stabile din lumea fizică, așa zise nepieritoare. În concluzie, bijuteriile cele mai complicate și fermecătoare, sunt cele care îmbină fragilitatea unei clipe trecătoare, cum este cea a unei picături de lapte în cădere, cu eternitatea pietrelor prețioase. Adică ne punem o coroană pe cap pentru că suntem speriați de trecerea timpului și purtăm ceva care se vrea veșnic. Chiar dacă maeștrii bijutieri nu știau cum arată laptele un slow motion, îți poți imagina cum arată viața ta și urma ei scurtă în viața altora și poți dori să faci o bijuterie care să rămână după ce tu ai murit, sugerând scurta ta viață înghețată de eternitatea pietrelor prețioase. O altă analogie interesantă este între duritatea pietrelor și metalelor prețioase și moliciunea pielii, în special în locurile unde purtăm bijuterii. Ochii, buzele, urechile sunt toate locuri magice prin care iese sufletul, prin care pătrund spiritele rele, și care trebuiesc protejate cu bijuterii. Asta pentru că, până nu demult, nu exista distincție între bijuterie și amuletă. Dacă ați citit sau vă mai amintiți, se spunea că diamantul te apăra de otrăviri, rubinul îndepărta miasmele primejdioase,turcoazul te avertiza de pericol și în final, aurul, cel mai prețuit metal este dătătorul de viață, strălucește ca soarele și nu se strică niciodată. Chiar dacă miturile au dispărut, atracția noastră pentru bijuterii rămâne la fel de puternică, și probabil va rămâne așa, pentru că frica de bătrânețe, schimbare și dorința de a poseda un lucru etern rămâne la fel de puternică. Toată teoria aceasta sofisticată de mai sus o puteți găsi în cartea domnului Claude Levi-Strauss - Toți sîntem niște canibali, împreună cu alte explicații la fel de sofisticate despre Moș Crăciun, canibalism ș.a.m.d. așa că dacă sunteți în căutarea unei cărți despre Moș Crăciun care să conțină eseuri și despre canibali și bijuterii, asta e printre cele mai bune. Și dacă doriți să mai vedeți filme făcute de grași fără carte de muncă, abonați-vă la acest canal și dați și voi un share, ca nu vă doare mâna, ca să se audă numele Zaiafet, peste tot pe internet. BLOG: www.zaiafet.blogspot.ro FACEBOOK: www.facebook.com/zaiafet